Tag: Fiscalitate

Noutăți

Doresti să obții reducerea facturilor de gaz și/sau energie electrică?

Doresti să obții reducerea facturilor de gaz și/sau energie electrică?

 

Conform LEGII nr. 259 din 29 octombrie 2021 în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 se vor acorda compensații clienților care cumpără energie electrică/gaz pentru propriul consum casnic( denumiți în continuare consumatori casnici), întreprinderilor mici și mijloci( denumite în continuare IMM), cabinetelor medicale individuale și alte altor profesii liberale (indiferent de forma de organizare), microintreprinderilor, PFA-urilor, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

În ceea ce privește reducerile de care pot beneficia consumatorii casnici, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de lege,  în cazul energiei electrice compensația unitară va putea ajunge până la 0,291 lei/kWh, iar în cazul gazelor naturale compensația unitară va putea ajunge până la 33% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar.

În schimb, pentru IMM-uri, cabinete medicale individuale și alte profesii liberale, microintreprinderi, PFA-uri, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, reducerea va consta în scutirea de la plata tarifelor reglementate de rețea (serviciul de sistem, tariful de transport, tariful de distribuție), certificatelor verzi, contribuției de cogenerare de înaltă eficiență și accizei.

Pentru a beneficia de reducere, consumatorii casnici trebuie să respecte un prag minim de consum zilnic, anume cel puțin 1 kWh pe zi energie electrică în perioada de facturare, respectiv cel puțin 7 kWh pe zi gaze naturale în perioada de facurare și un prag maxim de 1500 kWh alocat în tranșe: Noiembrie 2021 (30 de zile)- 297,9 kWh; Decembrie 2021 (31 de zile)-307,83 kWh; Ianuarie 2022 (31 de zile)- 307,83 kWh;    Februarie 2022 (28 de zile)- 278,04 kWh; Martie 2022 (31 de zile)- 307,83 kWh.

Consumatorii casnici care îndeplinesc condițiile vor beneficia  de aceste reduceri automant, fără să depune o cerere în acest sens,  în facturile aferente perioadei 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, reducerea fiind consemnată cu semnul minus.

Totuși, respectarea condițiile se impune pentru toate cele cinci luni astfel,  dacă consumatorul casnic a beneficiat într-o lună/ lunile anterioare de această reducere și, luna următoare nu mai  îndeplinite condițiile, factura emisă în această lună va conține și sumele acordate cu titlul de reducere, consumatorul fiind obligat să le achite.

Pentru IMM-uri, cabinete medicale individuale și alte profesii liberale, microintreprinderi, PFA-uri, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale reducerea nu operează automat ci mai întâi, trebuie ca firma să nu fie în insolvență sau în dizolvare/faliment și să aibă toate autorizațiile necesare desfășurării normale a activității. Apoi, trebuie ca reprezentantul legal al firmei să completeze o cerere însoțită de o declarație pe proprie răspundere, pe care o va trimite furnizorului său de energie electrică sau gaze.

          Reducerea se va aplica doar din luna depunerii cererii, chiar dacă și pentru lunile anterioare aveați dreptul deci, dacă vă amintiți să o depuneți în ianuarie, nu veți beneficia de reducerea de factură aferentă lunilor noiembrie și decembrie, motiv pentru care vă sfătuim să o depuneți cât mai repede!

Legea nu specifică sub ce formă trebuie să depuneți cererea/declarația, dar obligă furnizorii să nu restrângă sub nicio formă opțiunile de transmitere, deci cel mai probabil se vor putea depune și online, acestea fiind adresele de e-mail ale furnizorilor:

Enel: plafonare-exceptare-business@enel.com sau prin poștă, la adresa: Bd. Mircea Voda, Nr. 30, Et. 6, Camera 6.8, Sector 3, București.

Electrica Furnizare S.A.: clienti@electricafurnizare.ro

Tinmar Energy: office@tinmar.ro sau adresa București, Calea Floreasca, nr. 246C, et.17, sector 1 (clădirea Sky Tower)

e-on: prin poștă la adresa O.P. 9 C.P. 10, Tîrgu-Mureș, Mureș sau direct pe site https://www.eon.ro/contact

Cez România: cez_crc@cez.ro

Formularul care trebuie completat și trimis:

Cerere-declaratie-pe-proprie-raspundere.pdf

 

 

 

 

Autor
Madalina Ionut

acte necesare

Model declaratie coasigurat 2020

Acte necesare pentru coasigurat: model de declaratie 2020

Potrivit Legii sanatatii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele care pot fi incadrate la categoria coasigurat sunt: sotul, sotia si parintii care sunt intretinuti de catre persoana asigurata.

Pentru ca o persoana –sot/sotie sau parinte al salariatului-sa devina coasigurat trebuie sa urmeze cativa pasi din articolul de mai jos:

http://www.giaconsulting.ro/acte-necesare-coasigurat/

Descarca:

Noutăți

Scutire de impozit si deducere din impozit

Scutire de impozit pentru profitul reinvestit dar și

deducerea din impozit a cheltuielii cu bursa acordată elevilor în învățământul dual

 

Începând cu 23.11.2020 avem:

– o nouă scutire a impozitului pe profit reinvestit, alături de cea în echipamente tehnologice : susţinerea învăţământului profesional-dual prin asigurarea pregătirii practice şi formării de calitate a elevilor (art.22 alin.1 indice 1 din Codul Fiscal modificat prin Legea 262/20.11.2020)

– o noua deducere din impozitul pe profit/impozitul pe venit și anume: operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor, prin acordarea unei burse, conform art.25 alin. 4 din Legea Invățământului, cel puţin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învăţământul profesional, precum şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor, pot deduce suma acordată alături de celelalte deduceri deja clasice direct din impozitul datorat, în limitele cunoscute, în funcție de tipul de impozit. (art.25 alin.4. respectiv art.56 din Codul Fiscal)

 

22.11.2020

Noutăți

Reducerea impozitului versus cresterea capitalului propriu

Reducerea impozitului versus cresterea capitalului propriu

Introducere

Din nou un lucru frumos si care merita a fi prezentat.

Daca in aprilie 2019 se punea in discutie sa existe o lista neagra a societatilor al caror activ net nu era cel putin jumatate din valoarea capitalul social subscris (art.153 24 din Legea 31/1990), cu prevederea de a se putea formula actiuni de dizolvare prin intermediul ANAF, in luna septembrie a acestui an, observam o rasturnare de situatie placuta, care nu pedepseste companiile al caror capital propriu este negativ, ci dimpotriva le stimuleaza cresterea acestor capitaluri proprii prin acordarea de stimulente fiscale, progresive si multianuale.

Astfel, capitalizarea firmelor va fi bonificata si vom vedea cum.

Aceasta prevedere intra in vigoare incepand cu anul 2021, iar efectele ei se vor simti efectiv in 25 martie/iunie 2022 cand se va calcula impozitul pe profit/venitul interprinderilor/specific.

Stiu, acum o sa spuneti “sa traim noi pana atunci”, asa este, se pot intampla multe, dar sa gandim pozitiv (dar sa avem teste negative 😊)

Concepte:

Capitalul propriu contabil – ce cuprinde: capitalul social subscris, primele de capital, rezerve din reevaluare, diversele rezerve legale, statutare sau contractuale, profitul din trecut si al anului curent.

Capitalul propriu ajustat – in a carui componenta intra: capitalul social subscris si varsat, primele de capital, rezervele legale, statutare sau contractuale, profitul din trecut.

Observam ca diferenta intre cele doua notiuni, este neincluderea:

  1. Primelor de reevaluare in capitalul propriu ajustat, ceea ce pe de-o parte este si normal, dar nu mai deschidem aici aceasta paranteza 😉
  2. Rezultatului din exercitiul financiar curent, din nou logic si vom vedea mai jos de ce.

Conditii pentru beneficii

Sa vedem cum putem beneficia de reducerile de taxe:

  1. Putem beneficia de o reducere de 2% a impozitului, daca la finalul anului 2021 capitalul propriu contabil este cel putin jumatate din capitalul social subscris;
  2. Cumulat cu conditia de mai sus, daca inregistram o crestere anuala a capitalului propriu ajustat pentru anul 2021 fata de anul precedent, in functie de intervalele de crestere a capitalului propriu ajustat, mai putem beneficia de o reducere a impozitului conform tabelului nr.1.

 

Procentul de reducere a impozitului Intervalele de crestere anuala a capitalului propriu ajustat
5% pana la 5% inclusiv
6% peste 5% si pana la 10% inclusiv
7% peste 10% si pana la 15% inclusiv
8% peste 15% si pana la 20% inclusiv
9% peste 20% si pana la 25% inclusiv
10% peste 25%

Tabel nr.1- Reducerea impozitului aferenta cresterii capitalului propriu intre anul curent si anul precedent

 

  1. Cumulat din nou cu prima conditie, putem beneficia in plus si de inca 3%, daca inregistram o crestere de minim 5% a capitalului propriu ajustat al anului 2022 fata de capitalul propriu ajustat inregistrat in anul 2020, cat si pentru anii urmatori pana in 2025, raportat la anul 2020 (an de referinta maxima), conform tabelului:

 

Anul pentru care se datoreaza impozitul Procentul minim de crestere a capitalului propriu ajustat
2022 5%
2023 10%
2024 15%
2025 20%

Tabel nr.2- Cresterea procentuala raporta la anul 2020 si anul pentu care calculam impozitul

Calculul Cresterii Capitalului Propriu

În aplicarea prevederilor  lit. b) şi c), creşterea capitalului propriu ajustat se determină astfel:

  • creşterea anuală a capitalului propriu ajustat în anul pentru care datorează impozitul faţă de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul precedent, prevăzută la lit. b), se determină potrivit următoarei formule:

 

unde:

CCPA – creşterea anuală a capitalului propriu ajustat;

CPA – capitalul propriu ajustat;

 

  • creşterea capitalului propriu ajustat în anul pentru care datorează impozitul faţă de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020, prevăzută la alin.(1) lit.c), se determină potrivit următoarei formule:

 

In cazul in care sunt aplicabile doua sau trei din reducerile prevazute mai sus, pentru determinarea valorii reducerii procentele corespunzătoare acestora se adună, iar valoarea rezultată se aplică asupra impozitului.

 

Exemplificare

 

An Capital propriu contabil Capital propriu ajustat
2020 900’000 300’000
2021 650’000 500’000
2022 850’000 700’000
2023 1’050’000 950’000

 

Reducere impozit 2021 

Referitor la I:       Crestere CPA 2021 fata de 2020        =

 

2%            pentru capitalul propriu pozitiv si > decat 1/2 din capitalul social

10%          pentru intervalul de crestere anuala  (2021 fata de 2020), conform tabel nr.1

=12%        total reducere pentrul anul 2021

 

Daca am avut un impozit pe profit anual de 50.000 lei atunci acesta va fi redus cu 12%, respectiv cu 6.000 lei.

 

Reducere impozit 2022

Referitor la II:      Crestere CPA 2022 fata de 2021

Crestere CPA 2022 fata de 2020

 

2%                 pentru capitalul propriu pozitiv si > decat 1/2 din capitalul social

10%              pentru intervalul de crestere anuala  (2022 fata de 2021), conform tabel nr.1

3%                reducerea pentru ca avem o crestere ca capitalului fata de anul de referinta 2020, conform tabel nr.2

=15%           total reducere pentrul anul 2021

 

Daca am avut un impozit pe profit/venit de 75.000 lei atunci acesta va fi redus cu 15%, respectiv cu 11.250 lei.

 

Este un subiect care trebuie analizat de la caz la caz, sunt multe aspecte de luat in calcul, insa cel mai important este sa avem in vedere faptul ca anul la care ne vom raporta  timp de 5 ani este finalul anului 2020.

 

11.10.2020

Noutăți

Deducere din impozit a sumei de 1500 lei/luna/copil de angajat

Deducere din impozit a sumei de 1500 lei/luna/copil de angajat

09.11.2020

 

Începand de astazi, 9 noiembrie 2020, intră in vigoare Legea 239 publicată în Monitorul Oficial 1041 din 6 noiembrie 2020, lege care revoluționeaza sistemul fiscal și poate fi considerată cea mai mare și frumoasă surpriză pe care ne-o face legiuitorul de când a început această eră Covid.

Așadar se pune accentul pe sistemul de educație timpurie pentru copii (de la naștere până la 7 ani), pe care statul dorește să-l susțină din impozitul pe profit și, în premieră absolută, chiar și din impozitul pe venitul din salarii și dacă nici această sumă nu acoperă sumele achitate de angajator pentru copii angajaților, chiar și din TVA sau accize.

Am citit si recitit această lege, foarte scurtă 😊 și, fără a avea pretenția că sunt foarte sigură de cele câteva articole din Codul Fiscal modificate, pot afirma că până acum avem urmatoarea ipoteză:

  • Sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie acreditate, până la 1.500 lei/luna pentru fiecare contribuabil, sunt considerate cheltuieli nedeductibile pentru un contribuabil plătitor de impozit pe profit, însă se scad din impozitul pe profit datorat având aceleași reguli de deducere ca și sponsorizarea (0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat)
  • În situația în care sumele achitate depășesc impozitul pe profit datorat, atunci acestea se pot scădea în urmatoarea ordine din: impozitul pe venitul din salarii reținut de contribuabil de la angajați, din tva-ul datorat sau din accizele datorate.
  • Sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor sunt considerate venituri neimpozabile pentru salariați.

O condiție ar fi ca aceste unități să fie acreditate, iar verificarea acestora se poate face pe site-ul: https://www.siiir.edu.ro/carto/

Probabil în practică vor aparea multe probleme și întrebări, dar s-a deschis o noua abordare lăudabilă și devine încurajator atât pentru viitorii părinți, cât și pentru angajatorii acestora, să treacă împreună mai ușor peste perioada primilor 7 ani de educație ai copiilor angajaților lor.

În ceea ce privește impozitul pe profit devine în curand cel mai ofertant, astfel dacă până acum aveam bonificația de 10% (5%) pentru plata la termen; sponsorizări către ONG-rile și entitătile de cult înscrise în registrul ANAF; burse private; deducerea costului aferent achiziției casei de marcat electronice fiscale; acum avem și deducerea unei sume de 1.500 lei/luna/copil angajat care este înregistrat în unitățile de educație timpurie acreditate.

Noutăți

Soluții de criză în vremuri de Pandemie, conform legislației din România

Soluții de criză în vremuri de Pandemie, conform legislației din România

12.03.2020

 

Pandemia de COVID-19, care se extinde pe continentul european, obligă companiile, pe de-o parte, sa ia măsuri interne pentru a-și proteja angajații, iar pe de alta parte, de a continua activitatea economică a firmei, de a menține relațiile cu furnizorii și clienții, astfel ca impactul financiar al tuturor să fie pe cât posibil limitat.

Conform statisticilor, pandemia a condus la închiderea/suspendarea activității a numeroase fabrici din China, iar extinderea fenomenului spre Italia, care este în carantină cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2020, unul dintre principalii parteneri comerciali ai României (in special in zona de vest), poate genera un blocaj semnificativ economic.

Impactul va afecta derularea business-urilor de producție, transport, firmele fiind condiționate să iși monitorizeze cheltuielile, să reducă activitatea și implicit programul de muncă al propriilor angajați.

În vederea continuării activității, însă cu un program de muncă diminuat, angajatorii pot încheia acte adiționale cu fracțiune de normă, ore/zi, ore/saptămână, ore/lună, respectând dispozițiile din Codul Muncii. Totodată se va menționa durata muncii, repartizarea timpului de muncă și salariul.

Contractul de muncă poate fi suspendat de comun acord cu salariatul, ori la inițiativa angajatorului “în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raporturilor de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”, conform art.52 din Legea nr.53/2003 – Codului Muncii; dacă perioada depășeste 30 zile, angajatorul poate reduce programul de muncă de la 5 la 4 zile pe saptămână, reducând proporțional și salariul, până la remedierea situației care a generat luarea acestei măsuri.

În cazul în care companiile invocă forța majoră și situația economică neprevazută, angajatorul poate dispunde suspendarea de drept a contractelor de muncă pe o perioada determinată, conform art.50, lit. f. din Legea nr.53/2003 – Codului Muncii.

O altă posibilitate, pentru angajatorul aflat în dificultate economică, este trimiterea salariaților în șomaj tehnic, fiind obligat să le plătească acestora o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de munca ocupat, având oricând posibilitatea reluării activității, așa cum prevede art.53 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii. Pentru indemnizația plătită pe perioada suspendării în șomaj tehnic, se rețin și se virează contribuții salariale.

Însă dacă fondul de salarii nu permite acordarea unei indemnizații pentru șomaj tehnic, angajatorul poate concedia individual sau colectiv, dupa caz, angajații pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectând procedura și termenul de preaviz legal, în baza unei decizii motivata efectiv și concret, cu o cauză reală și serioasă, așa cum prevede art.65 si urm. din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii. În baza deciziei de concediere, angajatul poate depune la AJOFM-ul de care aparține o solicitare de acordare a unei indemnizații de somaj.

Având în vedere că nu există, deocamdată, nicio măsură de protecție pentru angajatorii români în calitatea lor de plătitori de taxe și impozite, măsurile propuse mai sus ar putea constitui o strategie pentru astfel de situații de fortă majoră (recunoscută oficial sau nu).

 

 

Noutăți

Home Office sau Telemunca?

Telemunca și munca la domiciliu

11.03.2020

 

Având in vedere situația “virală” prin care angajatorii și angajații pot trece, vă prezentăm două posibilități pentru a vă/ne continua activitatea în condiții de prevenție și nu numai.

În situația în care munca prestată de catre angajați se pretează a fi prestată în regim de muncă la domiciliu sau în regim de telemunca, angajatorii au posibilitatea legală, cu acordul salariaților, să adopte unul dintre regimuri astfel încât activitatea sa nu fie afectată.

Telemunca este reglementată prin Legea 81/2018 reprezentând o forma de organizare a muncii prin care salariatul, iși îndeplinește atribuțiile specifice funcției așa cum este prevăzut în fișa postului, în alt loc decât locul de munca organizat al angajatorului, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor. Acest lucru trebuie prevăzut în contractul de muncă sau menționat printr-un act adițional. Nerespectarea acestei prevederi aduce o amendă de 5000 lei.

Contractul individual de muncă/actul adițional va cuprinde în mod obligatoriu:

  • Menționarea expresă că telesalariatul lucrează în regim de telemuncă
  • Perioada în care își desfășoară activitatea la un alt loc de muncă organizat al angajatorului
  • Locul desfășurării activității de telemunca
  • Programul în cadrul căruia angajatorul are dreptul să verifice activitatea, modalitatea și efectuarea concretă a sarcinilor, precum și felul realizării controlului
  • Responsabilitatea părților în funcție de locul desfășurării activității din punct de vedere al securității și sănătații în muncă
  • Măsurile luate de către angajator pentru ca angajatul sa nu fie izolat de restul angajaților
  • Cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă
  • Obligațiile angajatorului
  • Obligațiile telesalariatului

Image result for telemunca

Munca la domiciliu este prevăzută în Codul Muncii, art. 108-110 din Legea 53/2003.

Munca prestată în regim de muncă la domiciliu, permite flexibilitatea programului, angajatul iși stabilește singur programul, respectând durata muncii așa cum este prevăzut în contractul de muncă.

Contractul individual de munca/actul adițional va cuprinde în mod obligatoriu:

  • Mentionarea expresă că salariatul lucrează la domiciu
  • Programul pe care și-l stabilește angajatul dar în cadrul căruia angajatorul are dreptul să verifice activitatea, modalitatea și efectuarea concretă a sarcinilor
  • Obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, a materialelor, produselor, instrumentelor de lucru pe care angajatul le folosește în realizarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului

Așa cum reiese, pentru ambele variante este obligatoriu sa întocmim acte adiționale.

Vom reveni în următorul articol cu modele de acte adiționale pentru aceste 2 variante.

Image result for home office

Noutăți

Tichete culturale

Pentru că ne pasă și de sufletul angajaților noștri, începând cu 01.01.2019, legea 165/2018, vine cu o noutate și introduce tichetele culturale, beneficiu de care se pot bucura angajaţii, pe lângă tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă și voucherele de vacanță.

Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale. 

  • abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
  • cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.
Suma acordată sub formă tichetelor culturale nu poate depăși suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.

Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.  Acestea vor fi valabile numai dacă includ, printre altele, prenumele, numele și codul numeric personal ale salariatului îndreptățit să le folosească.

Tichetele culturale reprezintă, pentru angajator, cheltuieli cu deductibilitate limitată, iar pentru salariat – avantaje în natură la stabilirea impozitului pe venit, conform  Hotărârii Guvernului nr. 1.045/2018  care conține normele Legii nr. 165/2018.

Intrebari frecvente

Acte necesare coasigurat

Pentru ca o persoana –sot/sotie sau parinte al salariatului-sa devina coasigurat trebuie sa urmeze cativa pasi :

Sa depuna la Casa de Asigurari de Sanatate o serie de documente, care sunt mentionate in Normele metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobandirea calitatii de asigurat, incluse în Ordinul CNAS nr. 581/2014, si anume:

  • Actul de identitate al persoanei fara venituri;
  • Documente care sa ateste relatia de rudenie sau casatoria acesteia cu persoana asigurata;
  • Documente eliberate de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri impozabile;
  • O declaratie pe propria răspundere a persoanei fara venituri din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii (model Declaratie);
  • O declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declara ca are in intretinere persoana respectiva (model Declarație).

Pe baza acestor documente, coasiguratul va primi o adeverinta de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.  Astfel, cu ajutorul adeverintei, acesta va face dovada incadrarii in categoria persoanelor care beneficiaza de asigurările sociale de sanatate fara plata contributiei.

Sa depuna la angajator urmatoarele documente:

  • declaratie pe propria raspundere completata de catre salariat (Model Declarație contribuabil);
  • copia actului de identitate pentru persoana coasigurata;
  • copie a actului care dovedeste relatia de rudenie intre salariat si persoana coasigurata;
  • documente eliberate de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile (de la Administratia Financiara de care coasiguratul apartine cu domiciliul);
  • o declaratie pe propria raspundere a coasiguratului din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii (model Declarație);

Persoanele coasigurate nu pot avea, la randul lor, coasigurati, in baza art. 213 alin. (1) lit. b) din Legea 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Fiscalitate, Noutăți

Ce înseamnă în cifre obligativitatea majorării salariului în sectorul construcțiilor?

Vă prezentăm o comparație a salariului brut de 3.000 lei vs. salariul de baza minim brut pentru domeniul contrucțiilor conform OUG nr. 114/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29.12.2018.

Conform noii ordonanțe, cu salariul minim brut impus pentru domeniul construcțiilor:

  • salariul angajatului va crește cu 589 lei,
  • taxele firmei vor scădea cu 57 de lei,
  • iar Statul Roman va încasa mai puțin cu 646 lei

prin reducerea la angajator a contribuției asiguratorie de muncă (la 0,3775%) și  prin prisma scutirii angajatului de la plata CAS-ului și a impozitului dar și a reducerii CASS-ului (la 21,25%).

Condiția este ca 80% din cifra de afaceri realizată de la începutul anului până la luna pentru care se calculează salariile să fie realizată din următoarele activități:

  • activitatea de construcţii definită la codul CAEN 42.43 – secţiunea F – Construcţii;
  • domeniile de producere a materialelor de construcţii, din industria extractivă, inclusiv din activități de arhitectură și iginerie, definite de următoarele coduri CAEN:

0811 – Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;
0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului;
1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;

2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;

2312 – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;

2331 – Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;

2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă;

2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;

2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;

2363 – Fabricarea betonului;

2364 – Fabricarea mortarului;
2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;
2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;
2512 – Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;
2511 – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;
711    – Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;

 

Concluzie: măsură este bună, dar a venit cam târziu, având în vedere migrarea forței de muncă spre alte țări mai “călduroase”.

AICI se poate consulta tabelul de Comparație a salariului brut de 3.000 lei vs. salariul de baza minim.